Blog SportBusinessMD

Cit costa Licenta Pro in Romania?

Gradinaru Eugen — Mon, 19 Mar 2012 17:38:15 +0000

Fiind sincer, mereu eram curios cam la cit s-ar ridica pretul unei licente PRO in Romania, licenta eliberata de Scoala Federala de Antrenori. Mai ales ca recent un agent roman mi-a pus niste minciuni lungi pe ureche «cica PRO-ul costa in Romania peste 10 000 mii euro», argumentind asta la intrebarea mea simpla de ce antrnorul care ilrecomanda are doar A.

Mai demult cautam pretul licentei PRO pe site-ul oficial al scolii federale, uite aici, pe atunci nu era afisat pretul, astazi insa este pus.(...)
Read the rest of Cit costa Licenta Pro in Romania? (195 words)

© Gradinaru Eugen for Blog SportBusinessMD, 2012. | Permalink | No comment | Add to del.icio.us
Post tags: Licenta A, Licenta B, Licenta C, Licenta PRO

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Cheltuielile FMF pentru 2010

Gradinaru Eugen — Sat, 18 Feb 2012 20:00:17 +0000

Revenind la datele financiare ce au fost prezentate la Congresul cu numarul X.

Ce cifre m-au impresionat si mi-au atras atentia din raportul domnului Oleinicenco:

Fotbalul femenin a primit 1,5 milioane lei.
Fotbalul de sala a primit 229 mii lei.
Fotbalul de plaja primit 176 mii lei.(...)
Read the rest of Cheltuielile FMF pentru 2010 (187 words)

© Gradinaru Eugen for Blog SportBusinessMD, 2012. | Permalink | No comment | Add to del.icio.us
Post tags: Finante

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Reflectiile unui manager

Gradinaru Eugen — Wed, 15 Feb 2012 17:12:39 +0000

Fiindca fotbalul este un fenomen business, care necesita investitii pe termen lung, el stagneaza aici in Moldova. Poate ca e prea categoric spus, caci stagnarea inseamna sa stai pe loc, iar la noi, in industrie totusi lucurile se misca, poate incet, dar se misca.

Poate se misca greu ca nu avem persoane, fiindca suntem o republica tinara, fiindca sunt multe alte prioritati ale statului care trebuiesc rezolvate urgent, dar care tot sint aminate.

Traim in secolul vitezei, asta se observa. Noi si de la fotbal, ca business vrem profit in primul an, vrem autofinantare intr-o perioada de o luna, intr-o tara unde cadrul juridic e bine dezvoltat, insa foarte rau implimentat, te multumesti cu gindul ca totul va fi bine(...)
Read the rest of Reflectiile unui manager (79 words)

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Veniturile FMF din 2010 in cifre

Gradinaru Eugen — Fri, 10 Feb 2012 18:25:54 +0000

Tema acestui articol sunt veniturile FMF. Venituri semnificative, cum se zice la noi, cea mai bogata federatie sportiv este cea de fotbal.

Necatind la delcaratia data, totusi as fi crezut ca bugetul FMF din vinzari este mai mare, insa nu este nici mic.

Deci sa purcedem la cifre: Venituri totale pentru 2010 – 76 milioane lei. Orientativ 4,8 milioanea euro sau cit are Ministerul Tineretului si Sportului din Moldova la capitolul buget pentru 2010.(...)
Read the rest of Veniturile FMF din 2010 in cifre (263 words)

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Norocul meu sau profesionalismul celor din AIR Moldova

Gradinaru Eugen — Fri, 06 Jan 2012 20:14:25 +0000

Daca ai rabdare, te poftesc la citit.

Sunt de firea mea pragmatic, unii spun ca asta e pesimism, altii realism. Ma intreb cine nu este pesimist in anumite momente in viata lui?

Si totusi, cred ca sunt optimist, fiindca altfel nu as vedea in acest colt de pamint un potential atit de mare, ce trebuie valorificat.

E interesant, ca peste tot, mai mult de negativism se vorbeste. Asa informatii atrag mai multi cititori, vizitatori. Despre lucrurile bune nu prea iubim sa tapam, le subestimam, le luam ca ceva normal.(...)
Read the rest of Norocul meu sau profesionalismul celor din AIR Moldova (396 words)

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Gala Laureatilor 2011 sub lupa

Gradinaru Eugen — Sun, 11 Dec 2011 16:57:14 +0000

Foto: presasportiva.com

Una cu alta a fost Gala Laureatilor 2011.

Cred ca in linii generale, la nivel organizatoric, gala a fost bine pusa la punct. Probabil cea mai buna.

Mi-au placut multe lucruri, incepind de la muzica live care a fost, desi la capitolul artisti s-ar fi putut de ales interpreti mai interesanti. In fine chiar si cei care au fost erau buni, bravo lor, profesionisti intr-un cuvint. Alte lucruri pozitive: au fost la intrarea in gala bannere-le cu sponsorii si partenerii FMF-ului, multe televiziuni, revista cu reusitele anului 2011, chiar daca pe plan sportiv nu avem cu ce ne lauda.

Cea mai mare greseala o socot lucrul slabut asupra imaginii acestei Gale. Dupa mine Gala nu isi indeplineste rolul initial, prestigiul ei a scazut, iar absenta unor laureati indica, pe de o parte lipsa de respect, pe de alta relatiile incordate pe care le are FMF cu unele cluburi si jucatori, iar alta scaderea prestigiului acestor premii.(...)
Read the rest of Gala Laureatilor 2011 sub lupa (248 words)

© Gradinaru Eugen for Blog SportBusinessMD, 2011. | Permalink | No comment | Add to del.icio.us
Post tags: Gala Laureatilor

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Diferenta dintre National Arena si Comerzbank Arena

Gradinaru Eugen — Fri, 25 Nov 2011 16:43:04 +0000

Va propun spre lectura un articol excelent marca GSP unde se face o analiza dintre stadionul National Arena si Comerzbank Arena. Lectura placuta.

Amîndouă stadioanele au costat, fiecare, în jur de 190 de milioane de euro, cu tot cu amenajările exterioare, inclusiv parcările, cea de la Bucureşti încă nerealizată » Noi avem cu 5% mai multe locuri şi cu 20% mai multe scaune, dar ei au făcut în aceiaşi bani o gară de tren şi au tras linia de tramvai! » Aceeaşi firmă, Max Bogl, le-a realizat pe amîndouă » Numai că al lor a fost construit pe boom economic şi cu salarii medii de 2.000 de euro, iar al nostru, în criză şi cu salarii medii ale forţei de muncă de 5 ori mai mici » Finisajele sînt net inferioare la Bucureşti faţă de Frankfurt » Atunci de ce Naţional Arena şiCommerzbank Arena au costat aproape la fel?

Citeşte MÎINE doar în ediţia tipărită » Primăria Bucureşti: “De ce vi se pare mult? Doar proiectarea a costat 16 milioane de euro!”
Ziarul publică mîine o amplă discuţie între Cătălin Tolontan şi Bogdan Hreapcă, directorul Direcţiei Investiţii a Primăriei, “amic al băiatului şefului meu, Sorin Oprescu”, după propria mărturisire, şi omul care a semnat actele adiţionale care au crescut cu mai bine de 50 de milioane de euro preţul iniţial al Naţional Arena

Nu e un curs de arhitectură şi nici un calcul de diriginte de şantier. Punem cap la cap imagini, experienţe de martor ocular, surse şi cifre

«Stadionul nostru e precum cel de la Frankfurt», au spus Sorin Oprescu şiMircea Sandu. Cînd zăreşti Commerzbank Arena, inevitabil şi deloc subiectiv, Naţional Arena preia prin comparaţie aerul unui mastodont neterminat. Nu pentru că al nostru ar fi mai mic, dimpotrivă, cel din Germania are cu 5% mai puţine locuri totale şi cu 20% mai puţine pe scaune. Naţional Arena pare un mastodont pentru că a fost gîndit şi executat mai puţin îngrijit, cu mai multă grijă pentru efectul vizual, dar cu mai puţin respect pentru funcţional.
Desigur, cele două arene nu şi-au propus să fie identice. Arhitectura e comună şi datează din anul 2000. Proiectele au similarităţi şi diferenţe.

Stadionul din Frankfurt a fost început în 2002 şi terminat în 2005, cel din Bucureşti a debutat în 2007 şi a fost încheiat în 2011. La ambele, costul e în jur de 190 de milioane de euro, dacă socoteşti arena, amenajările exterioare, parcările. Pe acestea, Gazeta va reveni, în detalii, pe parcursul dosarului.

Acesta e reperul corect
Pornim aşadar de la realitatea că sînt asemănătoare, dar nu identice. De fapt, dacă ar fi să «comparaţi mere cu mere!», cum cere Bogdan Hreapcă, şeful Investiţiilor de la Primăria Bucureşti, încă afectat «de faptul că voi, la Gazetă, aţi început în martie 2011 o campanie pe această temă şi toată lumea v-a urmat», dacă vei căuta un reper, atunci cel mai apropiat stadion din zecile de mii de stadioane ale lumii, fratele lui Naţional Arena este, dincolo de orice dubiu, Commerzbank Arena. Asta o recunoaşte şi primăria lui Sorin Oprescu.
Poftiţi în Frankfurt alături de echipa Gazetei!

AU FOLOSIT MAI BINE SPAŢIUL
Commerzbank Arena nu e în topul stadioanelor extravagante, dar este mult mai funcţional şi mai practic decît Naţional Arena. Waldstadion, stadionul din pădure, este denumirea tradiţională a Commerzbank Arena. Nu este nici pe departe cel mai modern din Germania. Altele sînt în topul extravaganţei: Signal Iduna Park (Dortumnd), Allianz Arena (Munchen), Mercedes Benz Arena (Stuttgart), Olympiastadion (Berlin) sau Veltins Arena (Gelsenkirchen).

E sîmbătă, la prînz. Baza lui Eintracht Frankfurt stă mereu deschisă, iar în parcare sînt cîteva maşini. Pe unul dintre terenurile de lîngă Commerzbank Arena e un meci de juniori. Şapte copii cu fularele echipei favorite ies bucuroşi din muzeul aflat sub tribuna I. Pentru 3,50 euro, cît e un bilet pentru puşti, au văzut o parte importantă din istoria stadionului şi a clubului. Doi bărbaţi stau de vorbă la o cafea.

La cîţiva metri mai încolo, tot în burta stadionului, e un fan-shop prin care roiesc cîţiva suporterii ai «roş-negrilor». Un grup de fanii termină turul arenei, altul aşteaptă nerăbdător, la «Meeting Point», să-l înceapă. O astfel de experienţă durează circa o oră şi jumătate şi costă 9 euro/adult şi 7 euro/copil între 4-16 ani. Preţul creşte la 15 euro după ora 21:00, pentru un tur muzeu/stadion în nocturnă. Marketing.

Au construit şi o gară în preţul de 188 de milioane de euro!
La ora 13:00, ne întîlnim cu ghidul nostru. Christopher Fiori este «business-manager» în cadrul societăţii care administrează Commerzbank Arena. Un tip de 31 de ani, foarte amabil, care s-a rupt vreo două ore din mijlocul familiei, pentru a ne prezenta stadionul.
Banii cheltuiţi nu reprezintă un subiect tabu la Frankfurt: «Totul a costat 188 de milioane de euro. Primăria oraşului Frankfurt a plătit 171 de milioane: 126 de milioane pe stadion şi 45 de milioane pentru infrastructura de transport: gară, staţie de tramvai, căi de acces, care deservesc arena. Landul Hessen, din care face parte şi Frankfurt, a suportat preţul acoperişului rabatabil, 17 milioane de euro».

Are şi biserică
Fiori explică felul în care e gîndit business-ul: »Din evenimentele organizate de Commerzbank Arena primăria din Frankfurt încasează anual şapte milioane de euro. Din această sumă cheltuieşte anual cinci-şase milioane pentru întreţinerea stadionului. Din vînzarea biletelor 80% intră în contul clubului Eintracht, iar restul de 20% revine companiei care se ocupă de operarea arenei».
Arena din Frankfurt găzduieşte meciuri de fotbal şi fotbal american, gale de box, concerte, reuniuni politice şi procesiuni religioase. Biserica se află sub tribuna I. «Aici se fac şi botezuri», spune Fiori.

3,32 de milioane de euro din loje
Intrăm pe la oficială, direct de pe trotuar. E o intrare total diferită de cea din Bucureşti. Dăm într-un spaţiu larg, plăcut, cu o cromatică în roşu şi negru, culorile lui Eintracht Frankfurt, dar care nu e la fel de generos precum aria VIP de la Bucureşti. De fapt, o recepţie civilizată. E un indiciu că nemţii au folosit spaţiul mult mai judicios.

Oaspeţii urcă pe scări sau cu lifturile spre cele 82 de loje şi trei restaurante «Businessclass», repartizate pe trei niveluri. Totul este pus la punct. Pe un panou uriaş, tronează schema lojelor, cu numele abonaţilor în ordine alfabetică şi locurile care le revin. «Închirierea unei loje costă cam 40.000 de euro pe an», ni se explică. Asta înseamnă un total de 3,32 milioane de euro.

Intrarea largă de la Naţional
Intrarea similară de la Naţional Arena este somptuoasă, senzaţie amplificată şi de cele 22 de trepte pe care le urci pînă la uşi. Apoi urmează o sală uriaşă, plină de mese. La Bucureşti există doar 42 de loje VIP, jumătate din numărul de la Frankfurt. Pe Naţional Arena sînt împărţite astfel: 19 la etajul 1, şi 23 la etajul 2. Deocamdată, nici un muzeu, nici un magazin pentru suporteri, deşi spaţiu e berechet.

TREI ASEMĂNĂRI: Puncte comune: acoperişul, cubul video şi terasa
Finisajele de la Commerzbank Arena sînt făcute nemţeşte, să reziste, spre deosebire de Naţional Arena, unde betonul scărilor şi al locurilor dintre rînduri e rugos în mare parte

Acoperişul retractabil şi cubul video sînt, ca şi la Naţional Arena, piesele de rezistenţă ale stadionului. Sînt aproape identice. Sistemele de ancorare le schimbă însă percepţia optică. Instalaţia de la Bucureşti e ceva mai înaltă, deoarece n-a fost prevăzută de la început în proiect, iar stîlpii montaţi ulterior i-au dat o altă formă acoperişului decît celui de pe Commerzbank Arena.

Un alt lucru asemănător este terasa ce face legătura cu tribuna VIP. Sînt acolo în plus doar cîteva mese şi scrumiere, chestie de fineţuri. Singura diferenţă e că la Frankfurt aceasta se află la etajul 1, pe cînd la Naţional Arena e chiar la nivelul intrării în stadion. Fotoliile sînt doar în zona centrală, dar spaţiul dintre rînduri este ceva mai mare decît la noi. Te poţi deplasa fără să-ţi obligi vecinul să se ridice în picioare ori de cîte ori treci pe lîngă el.

Diferenţe la finisaje în defavoarea României
Finisajele însă diferă. Betonul scărilor şi al locurilor de pe rînduri e rugos în cea mai mare parte a stadionului la Bucureşti. Genul de ciment pe care, dacă verşi un pahar de cola, rămîne pătat.
La Frankfurt, betonul e acoperit cu genul acela de vopsea care dă un aer de peliculă plasticată. Senzaţia e cu totul alta, chiar dacă au trecut 6 ani peste stadionul din Frankfurt.

Plus firele, care la Bucureşti ies de peste tot şi apa, care în anumite zone, curge pe scări şi pe pereţii interiori. Toaletele sînt printre puţinele care au acelaşi standard şi la Bucureşti şi la Frankfurt.

«Au folosit materiale slabe calitativ la Bucureşti ca să scadă costurile şi să rămînă un profit uriaş, atît lor, cît şi firmelor care au subcontractat», spune mai multe surse despre construcţia Naţional Arena. La primele transmii TV au fost probleme cu sistemul de cabluri. «Doar din cauza noutăţii», spune cei din Primărie, care au făcut scut în jurul lui Sorin Oprescu.

Concluzii de parcurs în 4 puncte
Firma care s-a ocupat de construcţie este aceeaşi: concernul nemţesc Max Bogl. Pînă vom intra în cifrele financiare şi vom continua turul stadioanelor, lucruri pe care le vom face în ziarele din zilele viitoare, investiţia poate fi rezumată sec:
1. Contribuabilii români au plătit la nivelul nemţilor.
2. Firma germană a luat banii.
3. A lucrat cu forţă de muncă mult mai ieftină din România şi cu materiale de finisaje sub cele din Frankfurt.
4. Preţul total a ieşit acelaşi cu funcţionalitate inferioară a stadionului!

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Foto exclusiv: Stadionul Olimpiyskiy (Олимпийский) din KIEV

Gradinaru Eugen — Sun, 06 Nov 2011 22:06:22 +0000

Cu ceva timp in urma am avut o mica calatorie in Kiev. La drept vorbind am aminat citeva intilniri numai sa vad stadionul de 350 milioane euro, deschis cu atit pafos. Dar am facut tot posibilul sa vad si alte stadioane din Kiev, alta infrastructura sportiva.

Despre acest stadion celebru pot sa spun ca e foarte frumos, insa nu este finisat 100 %, ci doar in jur de 90 %. Deschiderea care a fost facuta, era una formala si de praf in ochi pentru conducatorii europeni ai fotbalului. Din pacate din interior nu am reusit sa fac poze, accesul e interzis. Un ghinion nu alta.

Mai jos vă propun cîteva poze cu acest stadion.

P.S.: Mă amuză denumirea folosită pentru acest articol.

© Gradinaru Eugen for Blog SportBusinessMD, 2011. | Permalink | One comment | Add to del.icio.us
Post tags: Gestiune Infrastructura

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Impertinenta lui Dobrovolskiy si PR-ul negativ pentru Dacia

Gradinaru Eugen — Sun, 06 Nov 2011 07:50:33 +0000

Toti am vazut declaratiile lui Dobrica (alias Dobrovolskiy) de acum. Putem sa ne bucuram, dar si sa ne intristam.

Il asculti in interviu si parca dai crezare omului. Il enerveaza la culme asa intrebari, cind e vorba despre meciuri trucate. M-ar enerva si pe mine stiind ca imi fac munca onest.

E impertinenta sau impulsivitate din partea lui la declaratia facuta? Pentru mine e cert ca e atitudinea lui fata de toti, una ce era ascunsa pina acum, iar acum la emotii a spus-o asa cum este.(...)
Read the rest of Impertinenta lui Dobrovolskiy si PR-ul negativ pentru Dacia (401 words)

© Gradinaru Eugen for Blog SportBusinessMD, 2011. | Permalink | No comment | Add to del.icio.us
Post tags: Dobrovolskiy, FC Dacia, FC Zimbru

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Ce produs fotbalistic noi oferim?

Gradinaru Eugen — Wed, 02 Nov 2011 13:44:15 +0000

Mai jos am amplasat schema functionala a cluburilor de fotbal din Europa si lume, care au traditii, au succes. Analizind fiecare categorie ce face parte din imaginea clubului, cam ajungem la concluzia ca procentual folosim aceste surse in jur de 3-5% din capacitatea lor si desigur dupa asta nu ne ajung resurse pentru performanta.

Situatia cu biletele o cunoastem bine pe tara cum este, de la an la an numarul suporterilor scade drastic, iar pentru aducerea lor la stadion nu e destul sa faci citeva campanii promotionale.

La sponsorizari la noi fac legea barterurile, atita timp cit nu o sa avem o lege a sponsorizarii, atita timp si vom avea putini bani in sport din sponsorizari. Si nu au treaba aici arbitrii, meciurile trucate sau jucatorii cu spaga.

Drepturile de televiziune sunt deasemenea un vis, atita timp cit nu avem macar un canal sportiv local. E varianta cele straine.

Probabil cel mai bine stam la capitolul atributica sportiva, insa bine doar la producere si vinzari.

Si in fine de ce am pus aceasta imagine?

Fiindca la noi patronii cluburilor nu inteleg ca un PR negativ este egal cu un numar mic de suporteri, respectiv si restul lucrurilor sunt la un nivel catastrofal de jos, pentru ca tot e interdependent. Mai pui si atitudinea unor conducatori si avem tot complectul pentru a sta multi ani la un nivel scazut.

Club sells its image through its commercial opportunities

Clubul vinde imaginea sa prin oportunităţile comerciale la care ia parte.

Клуб продает свой имидж через свои коммерческие возможности.

© Gradinaru Eugen for Blog SportBusinessMD, 2011. | Permalink | One comment | Add to del.icio.us
Post tags: Imaginea Clubului

Feed enhanced by Better Feed from Ozh